Telemuncă vs. muncă la domiciliu – descoperă principalele diferențe dintre aceste concepte tot mai întâlnite în viața profesională din prezent

Telemunca și munca la domiciliu sunt două concepte ce se află în strânsă relație, dar totuși distincte, care au devenit din ce în ce mai utilizate în contextul actual al pieței muncii. Telemunca se referă la un aranjament în care angajații își desfășoară activitatea în principal de la distanță, folosind tehnologia comunicațiilor pentru a se conecta cu membrii din echipă și colegi, dar și pentru a efectua diferite task-uri. 

Pe de altă parte, munca la domiciliu implică un aranjament în care angajații lucrează de la domiciliul lor, dar nu înseamnă neapărat că toate interacțiunile și sarcinile sunt efectuate exclusiv prin intermediul tehnologiei. Acestea sunt doar câteva elemente care diferențiază telemunca și munca de la domiciliu, însă mai multe detalii se regăsesc mai jos.

Telemuncă versus munca la domiciliu – aspecte asemănătoare dintre cele două concept

Cele două forme de job sunt în multe situații folosite în mod interschimbabil pentru a descrie lucrul de la distanță, de obicei dintr-o locație diferită de un birou clasic. Deși există diferențe mici între cele două concepte, ele au multe asemănări când vine vorba despre angajați și compania în care activează.

• Mediu de lucru la distanță:

Atât telemunca, cât și munca de la domiciliu implică îndeplinirea sarcinilor de serviciu în afara unui birou comun. Astfel, angajaților li se oferă flexibilitatea de a alege locul din care lucrează, fie că este de acasă, un spațiu public, o cafenea sau orice altă locație cu acces la internet.

• Flexibilitate și independență:

Una dintre asemănările cheie dintre munca la distanță și lucrul de acasă este flexibilitatea pe care o oferă angajaților. Ambele forme de colaborare le permit angajaților să-și gestioneze programul într-un mod flexibil, organizându-și mai eficient jobul și viața personală. Această libertate ajută la creșterea satisfacției în muncă, dar și la reducerea stresului. În plus, cele două forme de lucru elimină necesitatea de a face naveta, economisind timp și bani.

• Dependența de tehnologie:

Un alt element pe care telemunca și lucrul de acasă îl au în comun este dependența de tehnologie pentru a facilita comunicarea și colaborarea. În ambele scenarii, angajații folosesc instrumente precum e-mailul, întâlnirile online, mesageria, software-ul de management al proiectelor și stocarea în cloud pentru a rămâne conectați cu colegii și pentru a-și îndeplini task-urile de la distanță. Disponibilitatea pe scară largă a internetului de mare viteză și a dispozitivelor mobile a făcut ca angajații să lucreze mai ușor ca niciodată de oriunde. Astfel, acest lucru a venit în ajutorul celor care preferă să lucreze de la distanță, indiferent de motive.

• Productivitate și performanță:

Există o percepție unanim valabilă conform căreia telemunca și lucrul de acasă pot duce la scăderea productivității din cauza multiplelor distracții care se află acasă ori în locul în care angajatul își desfășoară programul de lucru. Atunci când este organizată corespunzător, munca de la distanță poate stimula concentrarea, ducând la rezultate îmbunătățite și performanță. În acest sens, angajatorul poate să le pună la dispoziție oamenilor din echipă cursuri de tip Agile Learning pentru a le spori dorința de perfecționare constantă. În calitate de angajator, ai un mare avantaj dat de lipsa costurilor de întreținere a unui birou de lucru pentru angajații care preferă lucrul de la distanță.

• Comunicare și colaborare, chiar și de la distanță:

Indiferent dacă au contract de telemuncă ori de lucru de la distanță, angajații trebuie să poată păstra legătura cu cei din echipă, managerii și clienții.

Desigur, munca de acasă și telemunca au avantaje și dezavantaje, însă asemănările sunt vizibil mai numeroase decât diferențele.

Care sunt dezavantajele telemuncii sau muncii de la domiciliu?

Telemunca și munca de acasă au devenit din ce în ce mai răspândite în piața muncii din prezent, oferindu-le angajaților flexibilitate și independență. Acum că știi care sunt principalele avantaje ale fiecărei forme de lucru, trebuie să cunoști și dezavantajele de care orice angajat ar trebui să țină cont.

• Dificultăți în a organiza viața personală și cea profesională: una dintre provocările lucrului la distanță este faptul că mulți angajați au probleme în a-și împărți bine timpul. Fără o separare clară între job și viața personală, angajaților le este dificil să se deconecteze de la locul de muncă, lucru ce duce la epuizare pe termen lung.
• Provocări în ceea ce privește comunicarea și colaborarea: munca la distanță poate împiedica interacțiunile spontane și comunicarea față în față, făcând astfel mai dificilă stabilirea unei legături cu cei din echipă. Ai posibilitatea de a descoperi mai multe detalii despre relația dintre angajat și angajator din podcastul HeRoe.s powered by EUCOM. Acesta se concentrează pe stabilirea unei comunicări eficiente, chiar dacă cei doi interlocutori se află la mare distanță, iar interacțiunea face-to-face este dificilă.
• Izolarea socială: munca de acasă poate duce la sentimente de izolare socială și singurătate în cazul anumitor persoane. Lipsa contactului direct cu cei din echipă poate afecta moralul și implicarea angajaților.

Astfel, telemunca și lucrul de acasă oferă numeroase avantaje, inclusiv flexibilitate, economii de costuri și productivitate crescută, cărora li se adaugă beneficiile asigurate de către angajator, precum cursuri de limbă engleză ori alte certificări ce pot fi obținute mai simplu. Totuși, acestea presupun și câteva dezavantaje, cum ar fi granițele neclare între muncă și viața personală, dificultăți de comunicare, izolarea socială și eventualele probleme de concentrare. Desigur, fiecare angajat are dreptul de a se consulta cu angajatorul și de a stabili împreună care este varianta optimă, după caz.

Este important de reținut că prin intermediul avansurilor din tehnologie, lucrul de la distanță a putut fi realizat și implementat în foarte multe domenii de activitate. Dintre acestea, cele care se remarcă în mod special sunt:

• IT & software: Multe poziții și joburi din domeniul IT și software pot fi realizate fără probleme de la distanță, atât timp cât angajații au acces la hardware-ul, software-ul și conexiunea la internet necesare. Task-uri precum codificarea, testarea, depanarea și managementul proiectelor pot fi efectuate eficient chiar și de la mare distanță de biroul clasic.
• Digital marketing & content creation: odată cu dezvoltarea platformelor online și a tools-urilor digitale, specialiștii în marketing, crearea de conținut și managementul rețelelor sociale pot lucra de acasă. Astfel, dezvoltarea de strategii de promovare, de creare de conținut, gestionare a proiectelor și de organizare a campaniilor sunt doar câteva activități pe care acești angajați le pot efectua cu ușurință și din confortul propriei locuințe.
• Writing & editing: Scriitorii, editorii și jurnaliștii pot lucra în multe situații de acasă, redactând articole, rapoarte, postări pe blog și alt tip de conținut scris folosind software-uri de procesare de text și tools-uri prin care distribuie ulterior ceea ce au obținut. Jobul remote le permite să se concentreze pe scris fără distrageri, respectând în acest fel și termenele limită din confortul biroului lor de acasă.
• Customer support: Multe roluri de asistență și servicii pentru clienți pot fi îndeplinite de la distanță, folosind telefon, e-mail, chat sau videoconferință pentru a ajuta clienții, a rezolva probleme și a oferi asistență tehnică. Reprezentanții de la distanță ale serviciului pentru clienți pot accesa datele despre clienți și instrumentele de asistență de oriunde. Singura condiție este ca aceștia să aibă acces la internet.
• Graphic design: designerii grafici, ilustratorii și artiștii multimedia pot lucra de la distanță pentru a crea conținut vizual, inclusiv logo-uri, ilustrații, animații și videoclipuri, utilizând software-uri specializate pentru design. Munca de la distanță le permite să colaboreze cu clienții și colegii și să distribuie fișiere de design online. Desigur, pentru a se putea dezvolta și spre piața externă, acești angajați trebuie să fie încurajați de către angajator să participe la cursuri de limbi străine, în așa fel încât să faciliteze colaborarea cu cei din afara țării.
• Consultanță și freelancing: consultanții și freelancerii ce activează în diverse domenii, așa cum sunt consultanță în management, coaching, contabilitate și servicii juridice, lucrează în majoritatea cazurilor de la distanță pentru a oferi expertiză și servicii clienților. Consultanța de la distanță le permite să deservească clienții la nivel global fără a fi nevoie de un birou clasic, ci doar de unul acasă, cu o bună conexiune la internet.
• Educație și predare online: odată cu dezvoltarea platformelor de învățare online și a sălilor de clasă virtuale, profesorii pot preda și conduce cursuri de la distanță, oferind prelegeri, teme și chiar și evaluări lingvistice prin intermediul videoconferințelor. Predarea la distanță oferă flexibilitate atât pentru cadrele didactice, cât și pentru studenți sau elevi, pentru a se putea concentra pe studio, indiferent de locația în care se află.
• Vânzări și antreprenoriat: specialiștii în vânzări și antreprenorii pot lucra de la distanță pentru a discuta, prezenta și încheia contracte cu clienții folosind întâlniri virtuale, e-mail-uri și apeluri telefonice. Echipele de vânzări de la distanță pot accesa software-uri de management al relațiilor cu clienții și tool-urile de vânzări din orice locație.

Research & data analysis: Cercetătorii, analiștii și oamenii de știință care prelucrează date de tip statistică pot lucra de acasă folosindu-se de programe specializate, baze de date și instrumentele de cercetare online. Lucrarea de la distanță le permite să colaboreze cu colegii și să publice rezultate fără a fi nevoie să se afle fizic în laborator ori în birou.

Astfel, se poate spune că atât munca de la distanță, cât și telemunca sunt variante de job-uri care se aplică în numeroase domenii de activitate. Important este ca cei care prestează activități de acest fel să aibă la dispoziție toate dispozitivele necesare, dar și o conexiune la internet stabilă, întocmai pentru a putea comunica eficient cu toți colegii, dar mai ales, cu cei mai importanți clienți și colaboratori.

Ce aspecte legislative trebuie să iei în considerare în procedura de telemuncă ori cea de muncă de acasă?

Legea nr. 81/2018 este primul act oficial prin care s-a reglementat activitatea de telemuncă în România. Legea specifică faptul că angajatul este obligat să își îndeplinească toate atribuțiile specifice, indiferent din locul în care își desfășoară activitatea. Cu toate acestea, pentru a fi considerat un contract de „telemuncă”, angajatul trebuie să se folosească de toate mijloacele tehnologice pe care le are la dispoziție. Deși legislația inițială prevedea ca activitatea salariatului în regim de telemuncă să se desfășoare în cel puțin o zi pe lună, Ordonanța nr. 36/2021 și mai exact, Articolul 2 a eliminat această condiție. În prezent, legislația nu mai specifică un număr minim de zile pe lună pentru desfășurarea activității în regim de telemuncă.

Doar cu acordul ambelor părți, adică angajat și angajator, se poate aplica regimul de telemuncă. Acest lucru necesită încheierea unui act suplimentar la contractul individual de muncă (CIM) care specifică faptul că angajatul poate continua să lucreze în regim de telemuncă.

În caz contrar, angajatorul poate fi amendat cu până la 10.000 de lei (conform Articolului 11 din Legea nr. 81/2018). În plus, CIM-ul angajatului trebuie să includă atât timpul și zilele în care angajatul lucrează în regim de telemuncă, cât și locul de muncă asigurat de angajator (Legea nr. 81/2018, Articolul 5).

Pe de altă parte, daca salariatul respinge propunerea de a avea un regim de telemuncă, angajatorul nu poate invoca acest refuz pentru a modifica unilateral CIM-ul acestuia, iar angajatul nu poate fi sancționat disciplinar. Bineînțeles, atunci când vine vorba despre programul de lucru, condițiile de la job, dar și alte bonusuri pe care angajatorul le oferă angajatului, acestea trebuie să fie consemnate în CIM și respectate cu strictețe.

În același timp, Codul Muncii, mai precis secțiunea integrantă a Legii 53/2003, menționează că în cazul muncii de acasă, angajații își pot crea singuri programul de lucru, însă angajatorul are dreptul să îl verifice, în așa fel încât să se respecte corespunzător clauzele contractului încheiat.

Nu în ultimul rând, prin Contractul Individual de Muncă de la domiciliu, salariatul beneficiază de aceleași drepturi și beneficii ca un angajat ce își desfășoară activitatea de la birou. Angajatorul îi oferă, după caz, transport de la domiciliu la locul de muncă, dar și invers, dar și recunoașterea vechimii și achitarea taxelor și impozitelor stabilite prin lege.

În altă ordine de idei, telemunca și munca de la domiciliu sunt două forme de lucru ce le-au permis oamenilor de pretutindeni să lucreze mai ușor și, în multe cazuri, cu mai multă eficiență. Aceste două forme de lucru sunt foarte asemănătoare și au avantaje și dezavantaje. Totuși, angajatorul este cel responsabil să creeze condiții optime de lucru, chiar dacă angajatul se află la mare distanță de sediu.