Business-urile internaţionale utilizează limba engleză
Este mai mult decât oficial: cu peste 1,75 miliarde de vorbitori la nivel minim A2 – adică unul din patru oameni la nivel global -, limba engleză a devenit limba internaţională de business. În ultimii ani, din ce în ce mai multe companii multinaţionale (precum Airbus, Daimler-Chrysler, Fast Retailing, Nokia, Renault, Samsung, SAP, Technicolor şi chiar sucursala Microsoft din Beijing) au adoptat limba engleză ca limbă standard în interiorul companiei, pentru a facilita comunicarea şi pentru a-şi îmbunătăţi performanţa dincolo de graniţe.
Adoptarea unui limbaj comun este un must pentru a evolua, după cum observase şi Hiroshi Mikitani, CEO-ul Rakuten, cea mai mare piaţă online a Japoniei. Conform unui articol din Harvard Business review, în 2010, acesta a decis ca limba engleză să devină limba oficială a companiei. Goal-ul companiei era să devină compania de servicii online numărul 1 în lume, iar Mikitani a considerat că noua politică de funcţionare era vitală pentru a-şi atinge obiectivele. Compania sa multimilardară, un mix între Amazon şi eBay, se afla pe o pantă ascendentă, extinzându-se rapid şi achiziţionând PriceMinister.com în Franţa, Buy.com şi FreeCause în S.U.A., Play.com în Regatul Unit al Marii Britanii, Tradoria în Germania, Kobo eBooks în Canada, şi stabilind platforme comune cu companii mari din China, Indonezia, Taiwan, Thailanda, şi Brazila. Determinat în privinţa noilor schimbări, Mikitani şi-a anunţat planul către angajaţi folosind limba engleză. Fără alte adăugiri, CEO-ul a cerut substituirea meniurilor de la cantină cu meniuri în limba engleză, ba chiar şi înlocuirea instrucţiunilor de utilizare a liftului, cu instrucţiuni în limba engleză. De asemenea, le-a acordat angajaţilor săi posibilitatea de a urma cursuri de limbă timp de doi ani, după care, în urmă unei testări conforme cu sistemul de scoring englez, aceştia trebuiau să îşi demonstreze competenţele lingvistice dobândite.
Mass-media din Japonia a preluat rapid întreaga poveste, cu fascinaţie şi neîncredere. CEO-ul Honda, Takanobu Ito, îşi afirmase public dezacordul cu privire la această măsură drastică, considerând-o inutilă într-un mediu de lucru preponderant japonez. Însă Mikitani a avut încredere în ideea sa şi şi-a susţinut noua politică în continuare. Trecerea timpului şi rezultatele business-ului său au demonstrate că a avut dreptate. Astăzi, toţi angajaţii săi conversează fluent în limba engleză, iar 3 din 6 directori executivi nu sunt nici japonezi şi nici nu cunosc limba japoneză, iar compania caută în continuare talente proaspete la nivel global.
Conform articolului din Harvard Business Review, există 3 motive principale pentru care limba engleză trebuie să devină limba standard în interiorul unei companii:
1. Presiunea apărută din partea competiţiei
Atunci când vrei să vinzi sau să cumperi, trebuie să fii capabil să comunici cu o gamă variată de clienţi, distribuitori şi alţi parteneri de business. Dacă ai noroc, aceştia se pot afla în vecinătatea ta şi pot vorbi limba ta maternă. De cele mai multe ori, însă, acest lucru nu este posibil şi trebuie să îţi îndrepţi atenţia către exteriorul ţării. Companiile care nu reuşesc să îşi creeze o strategie lingvistică clară, îşi limitează oportunităţile de creştere, rămânând blocate în pieţele unde limba maternă este vorbită. Astfel, îşi crează un dezavantaj imens, comparativ cu business-urile care au adoptat politica limbii engleze ca limbă standard.
2. Externalizarea îndatoririlor şi a resurselor
Diferenţele lingvistice pot produce blocaje, atunci când angajaţi dispersaţi din punct de vedere georgrafic trebuie să lucreze împreună. Să ne imaginăm că un angajat din Belgia are nevoie de asistenţa unui angajat din Germania, Mexic sau Filipine. Fără un limbaj comun, întreg procesul comunicaţional va fi blocat. O stăpânire mai bună a unei limbi străine le oferă angajaţilor posibilitatea de a avea acces imediat la informaţie, un aspect vital în luarea deciziilor. Gigantul alimentar Nestlé a observat o îmbunătăţire semnificativă în achiziţie şi angajare, în urma eforturilor companiei de a introduce limba engleză ca limbă standard.
3. Fuziuni şi achiziţii dincolo de graniţele propriei ţări
Negocierile cu privire la o fuziune sunt destul de complicate, chiar şi atunci când toată lumea vorbeşte aceeaşi limbă. Dar atunci când nu se întâmplă acest lucru, rezultatele pot fi dezastruoase. Nuanţele unui discurs se pot pierde foarte uşor, chiar şi în cadrul comunicării prin e-mail. În plus, integrarea cross-culturală între două companii din ţări diferite se poate dovedi delicată. Tocmai din acest motiv, atunci când compania nemţească Hoechst şi compania franceză Rhône-Poulenc au fuzionat pentru a crea Aventis, a cincea cea mai mare companie farmaceutică la nivel mondial, au ales ca limbă standard limba engleză, în defavoarea limbilor germană şi franceză, pentru a evita orice disensiuni în interiorul companiei.
Adoptarea unei limbi internaţionale ca limbă oficială în cadrul unei companii nu este un proces uşor şi foarte multe business-uri întâmpină dificultăţi pe parcurs. Este o mişcare radicală şi, de cele mai multe ori, nu va fi întâmpinată fără rezistenţă de către angajaţi. Deşi limba engleză este atât de populară, multe persoane nu se simt sigure de nivelul lor conversaţional, considerându-se dezavantajate dacă engleza lor nu este la fel de bun precum a colegului. Astfel de situaţii pot duce la dezechilibre în dinamica echipei tale. Partea pozitivă, însă, este faptul că pot fi uşor rezolvate. Stabileşte-ţi un nivel minim de limbă engleză potrivit fiecărei funcţii pe care un angajat trebuie să o ocupe în cadrul companiei tale şi investeşte în cursuri corespunzătoare atingerii nivelului dorit. Asigură-le angajaţilor tăi un mediu de lucru şi de învăţare propice, iar rezultatele favorabile nu vor întârzia să apară.
